Cercetatorii au facut -deja - lucrari asupra problemelor care se pun in domeniul ingineriei conceptiei unui reactor cu fuziune deuterium-tritiu. Calculul parametrilor acestor reactori se face tinand seama de urmatoarele considerente:

-se considera ca o mare parte din energia termonucleara eliberata se prezinta sub forma de energie cinetica a neutronilor rapizi. Aceasta poate fi exploatata numai prin cicluri termice conventionale.

-energia particulelor incalzite se poate utilize atat pentru conversie directa in energie electrica cat si pentru inclazirea combustibilului deuterium-tritiu rece pana la temperatura de reactie necesara autointretinerii unui reactor.

-pentru a produce campurile magnetice necesare confinarii plasmei trebuie sa se utilizeze bobine supraconductoare care trebuie sa fie bine protejate contra fluxurilor de neutroni rapizi.

-studiile asupra dispersiei si absorbtiei neutronilor au dus la concluzia ca trebuie sa existe o patura de protectie cu grosimea de cel putin un metru.

-ordinul de marime pentru cea mai mare dimensiune a configuratiei de confinare va fi determinate de marimea ansamblului reactorului.

-acoperirea peretilor, care contin litiu pentru a crea tritium, vor fi parcurse de circuite de fluid schimbator de caldura destinate extraceri de energie. Ca fluid se prefera sarea Li2BeF4, florula de litiu si de beriliu topita sau litiu lighid.

-intreplacile de protectie va exista un spatiu vidat ai carui pereti sunt supusi la radiatii intense.

-ruperea prin obosire si dilatare termica diferentiala a materialelor limiteaza fluxul energetic la 107 Wm-2.

-valorile coeficientului de difuzie normale si raportul presiunii campului magnetic la cea a plasmei (pentru a asigura confimarea acesteia) dicteaza optimizarea campurilor si dimensiunile reactorului.

Figura 7 este o schita generala care arata o sectiune in camera unui posibil reactor de fuziune de tip Tokamak, in se presupune ca are loc reactia termonucleara.